Creveti, crabi si raci de apa sarata

Cuprins:

1. Ce trebuie sa stim cand dorim sa achizitionam creti sau crabi de acvariu ?

2. Ce conditii sunt necesare pentru aceste vietati ?

3. Cum se pregateste corect acvariul pentru acestia?

4. Cu ce alte specii de pesti sau plante sunt compatibili acestia ?

5. Cum se hranesc aceste vietati intr-un mod corespunzator ?

6. Care sunt cele mai comune boli si cum se pot preveni acestea ?

7. Ce greseli trebuie sa evitam atunci cand avem creveti si crabi in acvariu ?

Ce trebuie sa stim cand dorim sa achizitionam creveti sau crabi de acvariu ?

Cand achizitionam creveti trebuie sa luam in considerare parametrii apei acvariului.

Daca avem deja un acvariu in care dorim sa adaugam creveti, este important sa cunoastem parametrii apei din acvariu si sa verificam daca sunt compatibili cu cerintele crevetilor.

Daca nu avem un acvariu este necesar sa cautam informatii in legatura cu parametrii apei.

Aceste informatii se gasesc in buletinul de analiza a apei la furnizorii de apa sau putem intreba pe un alt acvarist din zona daca cunoaste aceste date.

Speciile din genul Neocaridina nu sunt foarte pretentioase cu privire la parametrii apei.

Acestia au nevoie de un ph 6.5 – 7.8, Kh 2 – 5, Gh 6 – 8. Acestia se pot adapta cu usurinta la o gama larga de parametrii.

Din genul Neocaridina face parte si cunoscutul Red Cherry Shrimp (crevete red chery).

Spre deosebire de Neocaridina, genul Caridina  inglobeaza o multitudine de specii, cea mai cunoscuta este Caridina cantonensis care include varietati precum crystal red, crystal black, blue bolt etc.

Acestia sunt putin mai pretentiosi si in cele mai multe cazuri nu pot fi crescuti cu succes in apa de la robinet.

Au nevoie de o apa moale si cu un Ph scazut.

Apa de osmoza remineralizata cu minerale special formulate pentru acesti creveti ofera habitatul ideal.

O alta specie populara este Caridina multidentata  cunoscut si sub denumirea de crevete Amano.

A fost una dintre primele specii de creveti introduse in acvaristica, iar denumirea populara provine de la cel mai renumit acvarist si aquascaper la nivel international Takashi Amano in 1980.

Crevetii amano nu sunt foarte pretentiosi, consuma o varietate mare de hrana, de la algele din acvariu sau biofilm pana la hrana neconsumata de pesti.

Crevetii amano cresc putin mai mari decat crevetii red cherry si pot sa atinga 5 cm in lungime. 

Ce conditii sunt necesare pentru aceste vietati ?

Crevetii sunt nevertebrate sociabile si au nevoie de prezenta altor indivizi din aceasi specie.

Pentru a se putea simti in siguranta este nevoie de un grup de minim 10 indivizi.

Din fericire nu produc foarte multa mizerie, iar un grup de 10 indivizi pot sa traiasca linistiti intr-un acvariu de 10 litri.

Singura problema la acvariile mici este ca parametrii apei pot sa varieze brusc.

Cum se pregateste corect acvariul pentru acestia?

Inainte de a achizitiona creveti sau crabi de acvariu trebuie sa fie luate in calcul urmatoarele aspecte: compatibilitatea speciilor deja existente cu specia de creveti dorita si informarea cu privire la necesitatile speciei.

Ca regula de baza daca un crevete sau orice alta vietate este mai mica decat gura unui peste, cel mai probabil pestele va incerca sa il manance.

In acest sens puii de creveti sunt cei mai predispusi sa fie vanati de pesti si este necesar sa le fie oferite zone de ascunzatoare.

Exista numeroase specii de creveti de acvariu si fiecare dintre acestea are parametri ei specifici.

Dar in general pentru fiecare trebuie verificat temperatura, ph-ul, conductivitatea si duritatea apei. Ce-a mai rezistenta varietate este „Red Cherry” care poate fi crescuta intr-o gama larga de parametri ai apei. 

Dupa alegerea crevetilor trebuie ales un acvariu corespunzator si echipamentul aferent.

Acvariul minim pentru cateva exemplare este de 10 L. Densitatea admisa este de 2-3 creveti pentru 5 litri de apa, iar daca mai exisat si pesti trebui luati si acestia in calcul.

Filtrul trebuie sa fie potrivit pentru incarcatura biologica(pesti, creveti si alte vietuitoare) din acvariu si volumul de apa al acvariului.

Admisia filtrului trebuie sa fie acoperita cu un burete sau o plasa fina pentru a preveni riscul ca acestia sa fie trasi in filtru, regula valabila si daca exista pui de pesti.

De asemenea acvariul trebuie sa fie unul matur(ciclat), crevetii fiind extrem de sensibili la amoniac.

Crevetii au dimensiuni mici(2-3 cm) si pot fi considerati ca harana de catre pesti.

Daca se urmareste doar cresterea si inmultirea crevetilor nu se recomanda cresterea impreuna cu pesti deoarece exista riscul sa fie mancati.

Crevetii de apa dulce sunt compatibili cu majoritatea plantelor acvatice, acestia consuma doar plantele deteriorate sau moarte.

Cele mai recomandate plante pentru creveti sunt cele de tip moss(muschi) pentru ca ofera zone de ascuns. 

Cu ce alte specii de pesti sau plante sunt compatibili acestia ?

Compatibilitatea crevetilor cu pesti este putin mai mica, majoritatea pestilor consuma in mod natural nevertebrate iar acestia pot sa ajunga mancare pentru pesti, lucru pe care nu il dorim.

Dintre speciile de pesti compatibile cu crevetii de acvariu se numara: ember tetra(Hyphessobrycon amandae), Microrasbora Galaxy, OtocinclusAffinis, Corydoras pygmaeus si alte specii de pesti pasnici si mici.

Cum se hranesc aceste vietati intr-un mod corespunzator ?

Crevetii sunt excelenti sanitari ai acvariului, insă nu va bazati doar pe ajutorul lor pentru a pastra acvariul curat.

Consuma algele si microorganismele de pe decoruri, pereti si plante, resturile de hrana cazute de la ceilalti pesti, dar pot fi hrăniti si cu mancare speciala pentru creveti: spirulina sau granule.

Din cand in cand li se poate oferi si spanac sau dovlecel fiert. Rezista perioade lungi de timp fara hrana daca in acvariu se gasesc alge sau alte materi in descompunere.

Majoritatea crevetilor sunt usor de inmultit.

Atat timp cat nevoile de baza sunt satisfacute, acestia se vor imperechea.

Pentru a putea reproduce cu succes majoritatea specilor, este nevoie de o apa cu parametrii stabili, si hrana.

Daca in acvariu mai exista pesti, este important sa li se ofere puilor locuri de ascuns.

Cea mai buna metoda este utilizarea plantelor de tip moss sau zone cu vegetatie densa.

Este foarte important faptul ca daca se vor amesteca creveti de culori diferite dar din aceeasi specie, acestia se vor inmultii, iar in cateva generatii crevetii isi vor pierde culoarea.

Femela tine ouale cu ajutorul pleopodelor(piciarele din spate) timp de 2-3 saptamani.

In aceasta perioada femela va curata icrele si le va oxigena prin miscarea pleopodelor.

Puii nou nascuti seamana foarte bine cu adultii doar ca au doar 2-3 mm in lungime.

Crevetii nu isi consuma icrele sau puii dar pot fi vanati de pestii din acvariu si este foarte important sa li se ofere locuri de ascuns.

Durata de viata in conditii optime este de 1.5 – 2 ani dar variaza in functie de specie si de conditiile de intretinere. 

Crevetii amano sunt greu de reprodus deoarece primele stadii de viata a puilor necesita o apa salmastra, dupa care salinitatea trebuie apoi redusa treptat pana se ajunge iar la o apa dulce.

Procesul este unul complicat si de durata, iar succesul nu este garantat.

Care sunt cele mai comune boli si cum se pot preveni acestea ? 

Din pacate ca si alte vietuitoare si crevetii pot fi afectati de anumite boli sau paraziti.

Cei mai uzuali sunt: planaria si hidra, care pot sa apara in acvarii odata cu introducerea plantelor care provin din surse nesigure.

Planaria este un vierme plat si poate fi identificat cu usurinta datorita capului in forma de sageata. Desi nu poate vana creveti adulti, poate fi o problema pentru pui, creveti bolnavi sau care naparlesc.

Hidra este un alt pradator care poate fi intalnit uneori in acvariu, care poate afecta crevetii, in numar mare poate chiar si sa omoare exemplarele adulte.

Crevetii mai pot fi afectati si de Vorticella sau Scutariella japonica care sunt alti paraziti intalniti in acvarile cu creveti.

Pe langa paraziti mai pot fi infectati de fungi sau bacterii.

Toate acestea pot fi evitate cu usurinta prin carantinare plantelor, pestilor sau crevtilor inainte de a fi introdusi in acvariu, prin oferirea unei ape curate si administrarea unei diete corespunzatoare si variate.

Ce greseli trebuie sa evitam atunci cand avem creveti si crabi in acvariu ?

Anumite greseli care pot aprea in special la incepatori este intoxicatia cu metale grele in special cupru care poate sa provina din solutile anti-alge sau anti-melci.

Cuprul mai poate sa provina si din instalatia sanitara.

O alta greseala este lipsa de informatie inainte de a achizitiona creveti si adaugarea lor intr-un acvariu cu specii agresive.

Cea mai uzuala problema este utilizarea unui acvariu neciclat.

O alta problema intalnita des este utilizarea echipamentului necorespunzator(filtru fara protectie la sorb).

Puii au dimensiuni mici si pot fi usor trasi in interiorul filtrului. Multe persoane uita faptul ca pestii din mediul natural consuma nevertebrate ca sursa de hrana.

Combinarea specilor de pesti mari cu nevertebrate va rezulta intr-un esec total.

Pentru a evita aceasta problema trebuie verificata compatibilitatea fiecarei speci in parte.

O alta problema pe care multi acvaristi incepatori o intampina cand au creveti este ca incurca exoscheletul pe care il naparlesc ocazional cu un crevete mort. Pentru a putea creste au nevoie sa „iasa” din exoscheletul vechi (sa naparleasca) si sa isi formeze altul nou, mai mare. Pentru a putea trece peste aceasta etapa cu bine este necesar sa aiba la dispozitie suficient calciu, care poate fi preluat din apa sau din hrana.