10 sfaturi care te vor ajuta sa alegi lampa de care ai nevoie.

In functie de destinatia acvariului pe care-l construim, o sa raspundem la aceasta intrebare analizand imaginea finala la care vrem sa ajungem. Substratul nutritiv este recomandat acvariilor plantate. Plantele au nevoie de Fertilizare, Lumina si CO2. Fotosinteza se realizeaza cu ajutorul luminii si CO2 la nivelul frunzei, fertilizarea se realizeaza intr-o masura la nivelul frunzei cand/daca fertilizam in masa apei, insa baza sta in alimentarea plantei prin radacina.

Principala dilema este intre tuburile T8 si cele T5. Sa explicam intai numele, acesta se refera la diametrul tubului, in optimi de inch. T8 are diametrul de 8/8 adica un inch in timp ce T5 sunt mai subtiri, la 5 optimi de inch. Ambele standarde au niste lungimi de tub prestabilite...

Plantele din acvariile noastre au tot felul de nevoi, ca sa creasca frumoase si sa ne inverzeasca un colt al casei. Incercand sa descoperim si sa rezolvam toate aceste nevoi, ajungem la necesitatea plantelor de a consuma dioxid de carbon. Am invatat sa-l injectam, sa-l dozam si sa-l dizolvam cat mai eficient in apa, dar oare cat CO2 este necesar?

Cele mai intalnite variante de iluminare in acvaristica sunt tubul fluorescent (T5/T8), lampa LED si becul HQI. Pentru a afla care dintre aceste 3 variante este mai economica, trebuie sa luam in calcul nu doar consumul lor in functie de cantitatea de lumina emisa, ci si durata de viata si pretul initial.

Lumina este compusa din radiatii de diferite lungimi de unda masurate in nanometri si fiecarei culori percepute de ochiul uman ii corespunde o anumita lungime de unda. Lumina in acvaristica se masoara cantitativ in watti (W), lumeni (ln) si lucsi (lx), insa exista si cateva moduri in care putem masura calitatea luminii.

Adesea ne intrebam de ce nu functioneaza acvariul dupa asteptari, in ciuda faptului ca este perfect echipat si intretinut. Lipsa unui nutrient poate avea efecte negative asupra cresterii plantelor si poate impiedica absorbtia altor nutrienti. Uneori, carentele anumitor elemente din apa isi arata efectele asupra plantelor, iar acest aspect poate fi foarte suparator. Deficientele sau carentele plantelor de acvariu sunt adesea greu de diagnosticat deoarece frunzele afectate arata foarte similar. In ciuda acestui lucru, acest articol va incerca sa descrie cele mai importante carente.

De cele mai multe ori, aparitia unei alge inseamna un surplus, o lipsa sau un dezechilibru al nutrientilor in acvariu. Conform axiomei “pentru a tine algele deoparte trebuie sa tratam cauza acestora, nu efectul lor”, rezultatele sunt doar temporare cand folosim un algicid, iar solutia de durata consta in identificarea algei, aflarea dezechilibrului care o cauzeaza, si reglarea acestuia intr-un acvariu care este un mediu complet controlat.

Instalatiile de iluminare folosite in acvaristica sunt foarte customizabile deoarece foarte dese sunt ocaziile cand avem nevoie sa schimbam ceva in legatura cu ele. Scenariile cele mai intalnite sunt: acvarii cu dimensiuni atipice pentru care nu gasim lampi/capace si pornim un proiect DIY (Do-It-Yourself). Sau gasim lampi perfecte ca dimensiuni, dar nu ofera destula lumina pentru a acoperi necesarul acvariului si vrem un upgrade.

In functie de gusturile noastre dar si in functie de stilul setupului pe care vrem sa-l adoptam, trebuie sa alegem culoarea substratului. Aceasta depinde bineinteles si de vietatile pe care le vom tine in acel acvariu.

Lumina are cativa parametri calitativi masurabili precum temperatura de culoare (masurata in grade Kelvin), index de redare a culorii (IRC) si intensitate aparenta (masurata in lucsi). In termeni simpli, introductivi, temperatura este o metoda de a descrie caracteristica de culoare a luminii, masurata in grade Kelvin.

Droserul controleaza voltajul de pornire si curentul de operare al lampilor construite pe baza descarcarii electrice in gaz, in aceasta categorie intrand si tuburile fluorescente folosite in acvaristica. Droserul aprinde tubul printr-o descarcare puternica de curent la inceput, dupa care mentine un curent mai slab care tine lampa aprinsa constant.

Substratul variaza foarte mult in granulatie de la acvariu la acvariu, deoarece fiecare are alte necesitati si fiecare acvarist are alte gusturi. Spre deosebire, insa, de gusturile in materie de culoare a substratului, granulatia are un rol si in sanatatea plantelor si a pestilor.

Cresterea plantelor intr-un acvariu cu carasi pare imposibila, dar oare chiar este? E cunoscut faptul ca acesti pesti adora sa inoate prin plante, sa le ciupeasca, sa le manance frunzele, sa le smulga din radacini. De asemenea le place sa smulga plantele tip muschi de pe decoruri si nici plantele plutitoare nu scapa. Unii acvaristi prefera plantele de plastic in acvarii cu carasi, aceasta varianta fiind mai rezistenta insa nu foarte atragatoare vizual si nu ofera avantajele plantelor naturale care produc oxigen prin fotosinteza in perioada de iluminare, si elimina nitritii din apa acvariului (acestia aparand in urma ciclului azotului, mai ales intr-un acvariu cu pesti care produc ...

Unii il numesc "ciclul biologic", altii "procesul de nitrificare" sau pur si simplu "ciclarea". Cu totii se refera insa la acelasi lucru, la "Ciclul azotului in acvariu". Acesta este un proces foarte important pentru nasterea si stabilizarea unei populatii de bacterii in acvariu, in substrat si mai ales in filtru, bacterii ce vor ajuta la transformarea amoniacului toxic in substante mai putin toxice. Acest proces poate dura de la 2 saptamani la 2 luni sau chiar mai mult, si este foarte important sa fie inteles de orice persoana care doreste sa porneasca un acvariu.

Pentru a veni in ajutorul acvaristului incepator care are nevoie sa afle ce plante are deja in bazin, sau doreste sa afle ce alte plante vor mai creste bine in acvariul sau, cu lumina si fertilizarea pe care poate sa le-o ofere, s-au creat adevarate biblioteci online, culegeri importante de informatii si fotografii cu si despre fiecare planta in parte. Aceste plant-findere ajuta nu doar la a alege plantele potrivite pentru un acvariu, ci si pentru a afla ce nevoi de crestere are o anumita planta, ce trebuie modificat atunci cand aceasta are carente sau alge.

Cativa melci comunitari in acvariul nostru pot fi oarecum tolerati, pentru ca ajuta la curatenia acvariului (chiar daca si ei la randul lor fac mizerie). Totusi, cele cateva exemplare existente pot degenera rapid intr-o infestatie, pentru ca melcii comunitari se inmultesc foarte repede.

Aclimatizarea este procesul de a echivala proprietatile apei din punga de transport cu cele ale apei din acvariu, inainte de introducerea pestilor noi achizitionati. Aceasta are scopul de a evita aparitia de socuri de temperatura sau socuri chimice care ar putea face rau pestilor.

Daca intentionam sa setam un acvariu fara plante, cu plante nepretentioase, sau doar cu moss-uri si fern-uri, putem folosi pietris cu granulatie de 1-3mm. De retinut ca pietrisul mai fin sugruma radacinile blocandu-le cresterea si impiedica circularea apei, in timp ce pietrisul grosier nu atrage vizual si permite acumularea mizeriei...

Am plantat gazonul si acesta a inceput sa creasca, dar si sa se murdareasca. Incepe sa adune resturi de mancare, dejectii ale pestilor, iar filtrarea mentine acvariul curat insa nu reuseste sa intervina in problema de curatenie a gazonului. Ce este de facut?

Atunci cand cumparam plante de la alti acvaristi riscam sa aducem in acvariul nostru alge sau spori de alge, melci comunitari sau depuneri de melci pe frunze, boli, infectii, etc.

Daca am cumparat plantele de la un petshop sau o sera, acestea vor veni intr-un pot de plastic. Primul pas este sa taiem potul cu o foarfeca, si sa desfacem radacinile plantei din vata sau din materialul umectant in care se afla. Apoi trebuie sa evaluam radacinile, o radacina sanatoasa este alba si ferma. Radacinile negre, maronii sau transparente (topite) trebuie indepartate, iar radacinile albe ramase se taie la dimensiunea la care avem nevoie pentru a sta drepte in substrat. Radacinile plantelor gazon care vor fi introduse intr-un substrat de inaltime mica pot fi taiate la 1cm, in timp ce radacinile plantelor din background pot fi taiate la 3-4cm.

Gazonul de acvariu, plantele de gazon, covor sau plantele de foreground sunt forme de a caracteriza acelasi lucru: plantele mici, scunde, care cresc compacte si formeaza un covor de "iarba" dedicat zonei din fata a acvariului. Asa cum discutam despre asezarea substratului in acvariu putin inclinat, mai mic in fata si mai inalt in spate pentru a crea adancime de camp si profunzime a imaginii, la fel aranjam si plantele, cele mai scunde in fata (foreground) cele medii in planul de mijloc (midground) si cele inalte in zona de spate (background).

In principiu, majoritatea plantelor necesita niste pregatiri inaintea plantarii, pregatiri care duca la o plantare corecta si la o viitoare crestere sanatoasa. Totusi, fiecare grup de specii are cateva conditii speciale, pe care le vom enumera mai jos. Pentru o plantare mai usoara, este de preferat sa nu umpleti acvariul din prima, ci sa fie acvariul gol, iar substratul sa fie putin umed, sau acoperit cu 1-2 cm de apa.

Am discutat despre cum se planteaza gazonul de acvariu, dar ce urmeaza dupa ce l-am plantat? Pentru a ne asigura ca va creste gazonul si va acoperi zona din fata a acvariului formand un covor des, trebuie sa ii oferim lumina destula si sa ne asiguram ca aceasta este potrivita pentru inaltimea coloanei de apa, zona gazonului fiind cea mai joasa din acvariu. De asemenea, nu este obligatoriu sa fertilizam in primele saptamani de la plantarea gazonului, unele retete chiar interzic fertilizarea la inceput cu exceptia potasiului care promoveaza dezvoltarea radacinilor (ex.: Easy Life Kalium si ADA Green Brighty K). Acum, dupa ce stim aceste informatii si gazonul creste, este timpul sa-l tundem.

In functie de tipul acvariului pe care dorim sa-l amenajam, putem folosi nisip, pietris sau substrat fertilizant. Grosimea stratului ar trebui sa fie intre 3 si 10 cm, in functie de asezarea si compozitia acestuia. Acvariile lipsite de plante sau bazate pe plante care se ataseaza de decor (mossuri, fernuri, specii de anubias) sau unele biotopuri pot fi amenajate doar cu nisip sau pietris, in strat subtire, de 2-3 cm care se curata usor.

Primul lucru de stiut cand decidem daca injectam CO2 in acvariu, este nevoia de CO2 al plantelor, nevoie pe care o s-o exemplificam dupa reteta Tropica, acesta fiind unul dintre cei mai mari producatori de plante de acvariu din lume. Iar reteta Tropica imparte plantele in 3 categorii principale a caror diferenta majora (pe langa lumina si fertilizare) este nevoia de CO2.

Atunci cand decidem ca este nevoie de injectie de CO2 in acvariu, unul din principalele lucruri care ne ingrijoreaza este siguranta. Astfel se naste intrebarea: Este periculoasa injectia de CO2 in acvariu? O sa dezvoltam in continuare acest subiect, iar primul aspect pe care trebuie sa-l stim este ca siguranta injectiei de CO2 in acvariu este direct influentata de metoda de injectie.

Una dintre cele mai intalnite probleme in acvariile plantate (in special la acvaristii incepatori) este ingalbenirea frunzelor. Principalul motiv care duce la aparitia acestei probleme este carenta de fier. Primii fertilizanti care s-au folosit in acvaristica si care au fost disponibili publicului larg au fost fertilizantii pe baza de fier, ceea ce demonstreaza importanta acestui micronutrient dar si frecventa aparitiei deficientei de fier in acvariul plantat.

Firmele producatoare de tuburi fluorescente si-au dat seama ca daca monteaza o oglinda in spatele tubului, vor reflecta si acea lumina tot in acvariu, dubland astfel eficienta tubului. Asa s-a nascut reflectorul, care in ziua de astazi este facut din aluminiu usor de modelat, si este curbat astfel incat sa capteze toata lumina reziduala si s-o trimita in acvariu.

Atunci cand integram in acvariul nostru plante mai pretentioase, una dintre cerintele principale este injectarea CO2-ului. Bineinteles, exista multe metode de producere sau inmagazinare a acestui CO2, insa modul in care il injectam in acvariu face o mare diferenta, intre un acvariu cu dioxid de carbon suficient sau un acvariu cu carenta de CO2. Prezentam in continuare metodele de injectie a CO2-ului in acvariu:

CO2-ul este indispensabil cresterii plantelor, iar in acvariu acesta se afla in cantitati mici, ca urmare noi trebuie sa intervenim si sa injectam CO2 pentru a atinge un nivel care sa fie satisfacator pentru plante. Astfel se naste intrebarea: Cum masuram CO2-ul din acvariu?

Primul pas spre un acvariu frumos si sanatos este luarea deciziei de a creste plante. Plantele de acvariu dau naturalete acvariului, dar isi fac si functiile de consumatori nitrati si producatori de oxigen. Luand in calcul si cum dorim sa arate viitorul nostru acvariu, trebuie sa ne decidem ce fel de plante folosi si cum o sa le plantam. Aici apare intrebarea, plantare in ghiveci sau direct in substrat?

Atunci cand ne pregatim de amenajarea unui nou acvariu, poate sa apara intrebarea din titlu in gandurile noastre. Si chiar daca majoritatea plantelor din acvariile epocii moderne sunt naturale, exista totusi si cazuri in care se folosesc plante de plastic.

Cu ani in urma, acest hobby era sarac in domeniul plantelor care se gaseau la noi in tara, si astfel acvaristii aveau foarte greu acces la plante care erau deja la ordinea zilei in alte zone. Si-atunci, obiceiul de schimb de plante intre acvaristi a luat amploare, fiind benefic la acea vreme pentru concurenta in domeniul plantelor cat si pentru cresterea standardului calitatii acestora. Totusi, acest aspect aduce cu el si niste dezavantaje pe care acvaristii incepatori care cumpara plante de la neavizati au ajuns sa le cunoasca pe propria piele.

Carbonul este coloana vertebrala a vietii. Fiecare molecula organica din fiecare organism in viata contine predominant carbon. Astfel, si in acvariile noastre totul depinde de carbon. Plantele acvatice extrag dioxidul de carbon (CO2) din apa si il combina cu apa si lumina pentru a produce simpli carbohidrati si oxigen (O2) prin procesul de fotosinteza.

Desigur, putem refolosi multe lucruri din fostul acvariu, iar intrebarea care se pune in cazul de fata este: Substratul se poate refolosi? Din punctul de vedere al refolosirii, substraturile sunt de 3 feluri: Substrat care include fertilizant si pietris, substrat care include doar pietris, si substrat format din sol fertil.

Lampile de acvariu, aceste minunate echipamente care au facut posibil curentul de acvarii "open-top", se fixeaza in tavan sau pe acvariu in variantele explicate in continuare, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.

Soclurile sunt niste dispozitive din plastic care faciliteaza trecerea de la firele conductoare de curent electric, la tuburile luminoase. Soclurile protejeaza impotriva corodarii contactelor, faciliteaza schimbarea usoara a tuburilor, si asigura pozitia acestora in capac. Cea mai intalnita metoda de montare a soclurilor este cu suruburi direct in structura capacului/lampii. Altele se pot monta si prin capatul lor.

Importanta dioxidului de carbon in acvariul plantat este de netagaduit. Plantele fac fotosinteza in prezenta luminii, consumand CO2 si producand oxigen. Atunci cand plantele sunt emerse, CO2-ul nu reprezinta o problema, insa in cazul plantelor submerse, CO2-ul din apa poate sa fie prea putin pentru nevoile plantelor. In aceasta situatie, acvaristul trebuie sa recurga la o metoda de a injecta CO2 in apa, si astfel ajungem sa cautam surse de CO2 si diverse metode de a stoca CO2-ul.

Daca am decis sa evitam algele, melcii comunitari si alte probleme ce pot aparea in cazul achizitionarii plantelor de la neavizati, atunci probabil ne-am indreptat spre un petshop sau spre dealerul unei crescatorii de plante. Si daca am cumparat plante de calitate dar ne-am izbit de faptul ca frunzele acestora se topesc la scurt timp dupa achizitie, nu trebuie sa ne speriem, este un lucru absolut normal.

Cautarea unei surse de lumina care sa ne ofere exact ceea ce ne dorim pentru noul nostru acvariu, este un proces care trebuie studiat cu atentie pentru a ajunge la rezultate excelente. Unul dintre primii pasi este alegerea tipului de sursa de lumina, iar cele mai intalnite variante in acvaristica sunt lampile sau capacele bazate pe tuburile fluorescente, LED-uri sau Metal Halide (HQI).