Xiphophorus helleri green wagtail

Habitat

In natura se gasesc in diferite tipuri de habitat de la nivelul marii pana la o altitudine de aproximativ 1500 m, inclusiv in paraurile care curg rapid, pietroase, izvoare, santuri, iazuri si rauri care contin apa clara pana la cea tulbure. In cele mai multe cazuri, apa este mai mica de 1.5 m adancime si nu exista vegetatie acvatica.
In apele curgatoare, adultii au tendinta de a se aduna in zone cu un curent mai mare, in timp ce juvenilii manifesta o preferinta pentru zonele marginale linistite.

Intretinere

Alegerea decorului nu este atat de importanta, desi tinde sa prezinte o mai buna colorare atunci cand este tinut intr-un bine plantat si un substrat inchis la culoare.
Pentru varietatile salbatice ar trebui sa se amenajeze, de asemenea, unui acvariu care sa semene cu un flux curgator cu roci purtate de apa si bolovani mici.

Adaugarea unor plante plutitoare si radacini sau crengi pentru difuzarea luminii este de asemenea, apreciata si da o senzatie mai naturala.
Filtrarea nu trebuie sa fie deosebit de puternica, desi pare sa aprecieze un grad mai mare de miscare al apei.

Dieta

Analizele stomacale ale specimenelor salbatice au aratat ca sunt omnivori, se hranesc cu o gama larga de nevertebrate acvatice si terestre, detritus, alge si alte materiale vegetale.

In acvariu nu este pretentios si va accepta aproape orice i se ofera. Incercati totusi sa-i oferiti o dieta echilibrata cuprinzand produse uscate de buna calitate impreuna cu hrana vie si congelata de mici dimensiuni, cum ar fi larvele Daphnia, Artemia si chironomus (viermii de sange).

Comportament si compatibilitate

In spatiile mici, grupurile de masculi tind sa formeze ierarhii de dominare si pot investi o proportie semnificativa de timp mentinand pozitiile respective.

Dimorfism sexual

Masculii adulti tind sa fie mai mici decat femelele si poseda un gonopodiu proeminent, plus extensia caracteristica a lobului inferior caudal. In unele varietati ornamentale, lobul superior al inotatoarei caudale sau alte aripioare poate fi de asemenea extins, inclusiv la femele.

Reproducere

Ca si alti membrii vivipari ai familiei Poeciliidae, masculul Xiphophorus are un gonopodiu, in esenta inotattoare caudala, modificata, care este folosit pentru fertilizarea interna a femelelor.

Comportamentul reproductiv al Xiphophorus este bine studiat, iar femelele tind sa prefere numeroase trasaturi fizice si comportamentale, cum ar fi lungimea sabiei (lunga, scurta sau fara), temepratura de culoare, dimensiunea corpului, barajul vertical pe corp, indicatiile chimice si comportamente specifice reproducerii. In unele cazuri, femelele manifesta preferinte pentru trasaturile masculine ale altor specii. Comportamentul masculilor este conceput atat pentru a atrage femelele, cat si pentru a-si indeparta rivalii.
Femelele sunt, de asemenea, capabile sa stocheze sperma masculilor timp de mai multe luni.

Galerie video: